Povestea unei afaceri din Gorj, bună de spus în cărțile de antreprenoriat

O gorjeancă expune alături de una dintre cele mai faimoase artiste, Marina Abramović 
24 iulie 2018
Comoara din centrul Târgu Jiului. Ați văzut grădina de pietre?
8 septembrie 2018

Povestea unei afaceri din Gorj, bună de spus în cărțile de antreprenoriat

Povestea afacerii pe care a înființat-o Ionel Burtea la Țicleni, județul Gorj, în urmă cu trei ani, este genul de poveste care influențează în bine orice antreprenor aflat la început de drum. Este povestea care poate fi spusă cu succes în orice conferință de business sau în cărțile de specialitate și care inspiră. Familia Burtea a început cu două eșecuri în afaceri, dar nu a renunțat, ba chiar a investit toate economiile într-o plantație de mure, pe un hectar, iar acum are cinci hectare și achiziționează continuu teren pentru extindere.

Vinul de mure Abund Berry este cel care a atras atenția, fiind primul vin de mure de pe piață, rezultatul original al unor fructe clasice – murele. Pe viitor, Ionel are în plan dezvoltarea unor produse diferite, de la cocktailuri cu vin până la dulcețuri de fructe exotice. Mai în glumă, mai în serios, Ionel Burtea și-a propus să facă primul milion la 25 de ani. Acum are 22 de ani.

Într-un interviu acordat gorjeniiluibrancusi.ro, acesta a dezvăluit unde vrea să ajungă, dar și ce dificultăți întâlnește și am făcut chiar și puțină educație antreprenorială.

 

În Țicleni, un orășel de la noi, un tânăr de 22 de ani a pornit o afacere în agricultură, dar a înțeles că nu se mai poate face ca acum zeci de ani, ci este nevoie și de … marketing: “E un citat pe care l-am memorat imediat ce l-am auzit. Henry Ford a fost întrebat ce ar face cu 20 de dolari, iar el răspunde că de 3 ar cumpără cuie și 17 dolari ar cheltui pe marketing. Poți să ai cel mai tare produs, dar dacă nu are cine să-l promoveze, să-l vândă..”.

Primele mure de pe plantația plantația Abund Berry din Țicleni au ajuns în aceste zile în hipermarketuri din țară. Anul acesta, tânărul antreprenor Ionel Burtea și-a produs să vândă în hipermarket două tone de mure, dublu față de anul trecut.

Când faci din fructe de demult un produs nou

A mers mai departe și nu a vrut să rămână un mic fermier din Gorj, ci și-a propus să ajungă cu produsele sale la nivel național. A pornit de la fructe obișnuite – mure –  și a creat un produs unic în țară – vinul de mure. O lecție importantă de business oferită de tânărul gorjean.

Pe lângă pasiune, Ionel citește multe cărți și interviuri de antreprenoriat și dezvoltare personală. De fapt, pe lista lecturilor obligatorii de vacanță nu erau cărți de beletristică, ci de dezvoltare personală și afaceri.

De la început a știut că el va fi cel care se va ocupa de promovarea produselor din mure, cel care le va vinde, iar părinții lui se ocupă de plantație. Asta presupune să stea mult timp în București, însă vine des acasă. Deși stă de ani de zile în București, acasă e în Gorj. Am domiciliu aici, argumentează Ionel.

În sezonul murelor, când știe că vine acasă, mama lui, Alina, culege câte un castron de mure, pe care acesta le devorează indiferent de ora la care ajunge.

Mama lui Ionel Burtea m-a lămurit de unde atracția fiului pentru afaceri și bani. Când era mai mic, întreba fiecare persoană pe care o întâlnea câți bani câștigă. Se rușinează și acum când își amintește că într-un cabinet stomatologic, Ionel nu era preocupat de scaunul conectat la tot felul de ace, ci îl întreba pe dentist câți bani câștigă. Răspunsul pare că nu l-a mulțumit pentru că a făcut ASE În București, nu Stomatologie.

Alina Burtea spune că fiul ei a fost învățat să gândească totul la un nivel mare. De aceea, dacă un alt tânăr, cu teama eșecului, plantează pentru început 1.000 mp de mure, Ionel a plantat 10.000 de mp.

Coace” mereu ceva nou. Cocktail de vin și dulceață de portocale?

Dar despre curajul și ideile tânărului antreprenor s-a auzit după ce a produs vinul de mure, unic pe piața din România. Deși din experiențele sale a învățat multe trucuri, un lucru nu s-a schimbat: vrea produse de calitate. Marketingul este eficient, dar face minuni cu un produs bun.

A pornit cu 700 de sticle, dar are în plan producția a 10.000 de sticle de vin. Vinul este acum în restaurante din București și din țară, și va ajunge și în cinci locații de pe Litoral. În mintea acestuia se coace mereu o nouă idee de afacere și un nou produs: „Direcția este către produse finite. Mai puțin și de calitate. Și la vin o să rămân la 10.000 de sticle. Nu vreau să mă diluez. Partea de alcool îmi place, am început să o învăț, aș face produse mai diferite, vorbeam cu cineva de o bere artizanală de mure. I-am propus, hai să facem un brand împreună. Acum o să merg pe zona de cocktailuri cu vin. La partea de vin încercăm să facem loturi cu miere, la sucul de cătină avem numai miere și o să vrem să facem și oțet din cătină cu mure și din miere”.

Dar și cu dulceața vrea să surprindă clienții, așa cum a făcut-o cu vinul de mure. “Testez acum cu dulceața cum prinde și în ce zonă să merg…O să fim probabil în Mega Image și Carrefour. Vreau să încerc alte tipuri de dulceață. Pepene galben, portocale, nu numai pe mure, pentru că asta face toată lumea”.

Planuri de milioane de euro

Pe lângă plantația de mure, Ionel are și câteva zeci de stupi, se extinde pe zmeură, afine și căpșuni, va face dulceață și sirop și este partener într-un nou proiect de producere a unui suc de cătină cu miere – Melissimo. Aceasta este o băutură naturală, care se află deja în câteva băcănii și restaurante cochete din București, dar și în supermarketuri. Și pe acest segment este depus un proiect un proiect depus pentru procesare suc, ulei și deshidratarea fructelor.

Dacă va fi finanțat, atunci va fi nevoie și de colectare de fructe, plantațiile  nefiind suficiente. Abilitățile de vânzător ale lui Ionel Burtea au fost de ajutor și în negocierea cu supermarketurile pe rafturile cărora se află sucul dulce acrișor.

Ionel Burtea spune însă că listarea produselor este un proces lung și greoi, și că în plus, cantitatea pe care o livrezi îți oferă un avantaj sau dezavantaj în negociere.  În cazul lui, dezavantaj pentru că nu poate livra foarte mult.

Abund Berry a făcut investiții de zeci de mii de euro, iar lui Ionel nu-i e frică că ar putea pierde banii. „Numai la dulceață îmi trebuie doi ani de zile pentru amortizare, e o zonă cu bătaie lungă. Mă aștept la anul să am producție de 50-100 de tone și să recuperez investiția. Partenerul meu a investit un milion de euro în cătină și anul acesta culege prima dată. Nu te poți aștepta să ai câștiguri repede  Numai ce am plantat aici, plus cheltuieli, am depășit 30.000 de euro”, explică Ionel Burtea.

A obținut fonduri pentru construirea unei hale și instalarea unei linii de procesare a dulcețurilor. Hala va fi gata în octombrie, iar capacitatea de producție va fi de 2.000 de borcane pe zi.

A mai depus un proiect pentru o finanțare de 1, 2 milioane de euro, cofinanțarea fiind de 100.000 de euro. Vrea să construiască o seră de căpșuni cu lanț alimentar, procesare dulceață și sirop. Ionel va solicita banii la bancă, dar din nou, fără teamă. Pentru instalația de procesare a furctelor pentru dulceață a intrat în contact cu un tehnlog priceput, care lucrează și pentru Râureni.

Cum alegem produsele de la raft

După o experiență acumulată în acești ani de când a pornit afacerea, Ionel crede că românii au început să cumpere produse bio, dar în continuare sunt foarte puțini. De asemenea, spune că românii se uită la preț și la aspect- să arate ca și cum ar fi de cea mai bună calitate, chiar dacă nu este. Îmi explică ce greu este să facă un client să cumpere de pe raft murele Abund Berry, care fiind netratate cu substanțe, nu pot rezista mai mult de 3 zile. Astfel intră în competiție cu producători care aduc mure cu un aspect plăcut și pline de substanțe, care rezistă până la o săptămână. Ce credeți că ia românul de pe raft? Și cine are retur mai mare? Ați ghicit!

Mai spune că nu știm ce consumăm, piața produselor românești nu este tratată corect și că în aceste condiții nu se va dezvolta sănătos. „Nu știm ce consumăm. Retailul ne oferă, dar… Sunt roșii românești care nu au deloc gust și sunt mai scumpe decât celelalte. Au văzut acest trend pentru produse românești, dar nu cred că asta e soluția. Românul cumpără prețul. Nu se uită foarte mult la calitate. Să arate perfect și la preț. Nu sunt produse românești la raft. La legume la fel. Problema este că nu se duc către producători. Ce fac acum pe zona de fructe de pădure? Negociază cu fiecare în parte, tu cât dai, tu cât dai… Iar apoi te termină la partea de retur, nu înțelege că un fruct netratat nu poate să reziste mai mult de 3 zile”.

Lipsa banilor pare să fie ultima problemă a lui Ionel Burtea. Poate scrie proiecte pe fonduri europene și guvernamentale și face linii de credit, dar cum rămâne cu birocrația din țara noastră? Are două genți pline cu acte, cu proiecte, documente legate de probleme cu terenurile, de primării care lucrează haotic, cu instituțiile statului, unde uneori nici nu poți intra ca să rezolvi o problemă.

Iar apoi apare cea de resurse umane. Pentru plantația sa are nevoie de circa o lună de cules și de aproximativ 20 de persoane. Uneori găsește cu greu oameni.

Ori te duci pe zona consumeristă, ori rămâi  nișat”

Spune că afacerea sa nu ar fi supraviețuit dacă ar fi dorit să o dezvolte doar în Gorj. „Nu făceam nimic. Nu aveam ce să fac. Nu e nici în 3 top orașe care-mi cumpără vinul. Primele trei sunt București, Cuj și Timișoara”.

Ionel mai spune că în zona unde activează el, concurența mare pare să fie reprezentată de… mame și bunici: “Clientul se uită la preț și nu-l interesează brandul. Concurența mare e încă mama, care gătește acasă. În București acest lucru se vede, mulți s-au dus spre băcănii, evită partea de retail”

L-am întrebat dacă nu s-a implicat în prea multe deodată. „Prea multe? Posibil, iar acum mai am o idee de bussines. O agenție de marketing”. Mai târziu, în discuția noastră, a spus că are în plan și deschiderea unei băcănii împreună cu o prietenă. Din fiecare întâlnire pe care o are și din dificultăți pe care le are în drum, Ionel Burtea mai vede o oportunitate de afacere. „Îmi place ceea ce fac. Sunt tânăr, pot să dorm și câteva ore pe noapte”, a mai adăugat el.

Ca în orice, și în afaceri ai multe alegeri de făcut. În retail sau în băcănii cochete. Mult și prost sau puțin și bun? “Dar când ajungi în zona de băcănii, aprozar, ceva mai mic, cochet, ei nu vor produse care sunt în retail. Cum să-i explic: retailul îmi ia doi paleți și el îmi ia două borcane.. Ori te duci pe zona consumeristă, ori rămâi  nișat”.

Piață pentru produsele lui Ionel Burtea este și cea din afară, dar birocrația pune piedici. Și exportul e o țintă, din 2019. “Da, în 2019. Noi facem export de miere în Dubai. E complicat și pe parte de acte. Pe zona de mure nu pot să le garantez că pot să reziste o săptămână. Nu poți să oferi aceste garanții decât dacă le stropești foarte mult”.

V-am spus de planuri de extindere a plantației de mure, de plantare de zmeură și afine, sere de căpșuni, băcănii sau agenție de publicitate. Ei bine, în viitor, undeva 2020, planul este să construiască și o pensiune, în preajma unei plantații de mure aflată în mod avantajos pe un deal. Acum, familia Burtea primește la plantație pe cei care doresc să vină să mănânce mure și dulceață și să bea un pahar de vin. Își pregătește terenul pentru când plantața sa va deveni un loc de vacanță. Pentru detalii suplimentare, căutați pe Facebook Abund Berry. “Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face”, este citatul lui Constantin Brâncuși, care pare că-l ghidează pe Ionel Burtea.

Sursa foto: Facebook

2 Comments

  1. BUGA VIORICA spune:

    De unde poate fi cumpărat vinul de mure ?

Lasă un răspuns la Maria Bîrcu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *