Ai văzut vreodată curtea Casei Gănescu? Ați intrat? Este casa de lângă Prefectura Gorj, care parcă este separată de restul orașului printr-un gard. Și într-adevăr că odată ce ai deschis portița și ai intrat, îți dai seama că ești transportat într-un alt loc. Trebuie doar să vrei. În mod surprinzător, chiar dacă la câțiva pași este o stradă extrem de circulată, vacarmul nu pătrunde acolo. Aceasta este casa în care a locuit Constantin Brâncuși în 1937-1938, perioada în care a lucrat la operele de la Târgu Jiu: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit. Casa și curtea au, poate, o energie pozitivă, dat fiind că de-a lungul anilor a găzduit evenimente culturale, apoi copii, iar mai târziu pe sculptorul Constantin Brâncuși. A lăsat acolo o Masă a Tăcerii și mai multe pietre adunate de pe râurile Gorjului, care pentru Brâncuși aveau o semnificație.

Casa ridicată în 1790, inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, nu poate fi vizitată deoacamdată, dar ea ar putea deveni un muzeu dedicat sculptorului. Spun că ar putea pentru că legea prin care este înființat acest muzeu este dată acum câțiva ani, dar nu sunt mari progrese pentru punerea în aplicare. Muzeul va fi unul care se va folosi din plin de tehnologie pentru a arăta arta lui Brâncuși.

Dar importantă este curtea.

Acolo este muzeul, de fapt, deoarece în curtea ce ese aseamănă cu un părculeț, se află inclusiv o Masă a Tăcerii, care a picat testul lui Brâncuși în 1937-1938 și nu a fost montată pe Axă. Tot acolo sunt și alte pietre, de diverse forme, strânse de Brâncuși de pe râurile județului în perioada în care a stat în Târgu Jiu. Au fost 30, iar acum sunt sub 10 pietre….

Casa a găzduit piese de teatru

Dar până să ajungă să fie Muzeul “Constantin Brâncuși”, casa poartă numele lui Barbu Gănescu, unul dintre proprietari.

Casa Barbu Gănescu este o construcție în stil neo-românesc, însă a suferit multe transformări din 1790 și până 1948. Barbu Gănescu s-a născut la 1777, în județul Vâlcea. Făcea parte dintr-o importantă familie, având rangul de slugger și a rămas în istorie datorită activității culturale. „În Casa Gănescu, profesorul Constantin Stanciovici Brănișteanu a organizat numeroase spectacole de teatru. Barbu Gănescu a avut doi fii, Barbu și Grigore. Pitarul Barbu B. Gănescu a făcut parte din Divanul ad-hoc al Țării Românești în 1857, ca deputat de Târgu Jiu. Fratele său, Grigore Gănescu, a făcut studii de istorie și a fost profesor de istorie la București, după care s-a stabilit în Franța”, scrie Ion Duguleanu.

Ulterior, casa a ajuns în posesia lui Ion Bărbulescu, care în 1925 i-a vândut-o lui Constantin Bălănescu. Casa are o fundație adâncă și o temelie groasă din piatră de râu, ziduri de cărămidă și șarpantă de lemn. Verandă deschisă cu stâlpi și semiarcade, două balcoane de tip pridvor țărănesc, camere mari, cramă.

Acesta a restaurat-o şi a reamenajat-o în anul 1929, sub supravegherea arhitectului Iulius Doppelreiter, de origine austriacă. Iulius Doppelreiter este arhitectul mai multor case extreme de frumoase din Târgu Jiu. Dacă tu știi case la care acesta a contribuit, dă această informație Bibliotecii “Christian Tell” din Târgu Jiu, care încearcă să pună cap la cap toată această moștenire arhitecturală.

Constantin Titi Bălănescu a absolvit Școala Superioară de Comerț din Craiova, politician și director al Băncii Comerciale Craiova-Agenția Târgu Jiu. De asemenea, a fost consilier, iar din 1914 a fost de mai multe ori primar al orașului și senator, cu rol important în perioada războiului.

Din martie 1922 a revenit în fruntea urbei, mai întâi ca președinte al Comisiei Interimare și apoi deținând funcția de primar timp de alți patru ani, am mai aflat din volumul lui Ion Duguleanu.

Primii pași pentru mulți copii

înființa aici Dispensarul de puericultură. Apoi, casa și terenul au fost naționalizate. Între 1950-1989, imobilul a fost sediul Casei de Oaspeți a PCR, fiind cazate aici personalități ale acelei vremi.

După Revoluție, urmașa ultimului proprietar a câștigat Casa Gănescu, pe care a vândut-o Consiliului Județean Gorj. Consiliul Județean Gorj i-a păstrat destinația dată de comuniști: casă de oaspeți.

Casa se află acum în administrarea Ministerului Culturii, în așteptarea transformării ei în muzeu Brâncuși. Indiferent dacă această casă va fi sau nu muzeu, este foarte important ca oamenii să vadă pietrele din grădina casei!