Cea mai mare expoziție „Brâncuși”, din ultimii 25 de ani, are loc la Bruxelles, în Belgia, începând din octombrie și până în ianuarie 2020. Este o expoziție care reunește peste 25 de sculpturi și zeci de fotografii și alte documente care dezvăluie geniul artistului de la Hobița.

Expoziția este organizată cu sprijinul României, prin Institutul Cultural Român (ICR), însă este evident că participarea țării noastre în cadrul Festivalului Europalia, ca țară invitată, a fost esențială pentru existența acestei retrospective.

De ce la Bruxelles și nu în România

Ei bine, în aceste luni, cele două țări – Belgia și România -, organizează sute de evenimente susținute de artiști români și belgieni în Bruxelles și Olanda, Germania, Luxemburg si Anglia, dar cartea de vizită a României este Brâncuși. Operele au venit din România, dar și de la Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York.

Expoziția gorjeanului este cap de afiș al Festivalului Europalia 2019 și se întinde pe o suprafață de 1500 mp. Până acum, expoziția a fost văzută de peste 10.000 de oameni, deschiderea fiind pe 2 octombrie.

Pentru participarea la Europalia, festivalul organizat de Belgia o dată la doi ani, România a început negocierile pentru candidatură încă din 2014.

Mai departe, o să încerc să vă duc într-un tur virtual al expoziției de la Palatul BOZAR, un centru de arte prestigios din Bruxelles. BOZAR este un centru magnific, pluridiscipinar, conceput pentru a găzdui evenimente artistice și culturale diverse. Clădirea în stil art deco este una dintre mândriile Belgiei, construită după Al Doilea Război mondial. Muzeul adăpostește opere ale lui Rubens, Picasso ori Dali.

Istoria pe un perete

• 

• 

• 

În holul care duce la spațiul de expoziție, pe un perete se află harta României, iar mai departe, pe ani, evenimentele importante ale țării noastre până azi. Istoria României pe un perete îți oferă o imagine de ansamblu.

Un perete pe care găsim artiști, cercetători, scriitori, cu care ne mândrim, dar și evenimente politice, cum ar fi cel din 1989. Elena și Nicolae Ceaușescu sunt și ei pe acel perete, sunt parte din istoria noastră.

De asemenea, nașterea lui Brâncuși sau revoluția modernă a lui Tudor Vladimirescu sunt  evenimente esențiale în istoria noastră.

Mai departe, înainte de a intra în sălile de expoziție găsim  aforismul lui Brâncuși: Nu căuta formule obscure sau mister în munca mea. Ele sunt bucurie pură pe care ţi-o ofer- Don ‘ t look for obscure formulas or mystery. I give you pure joy. 

La intrare, oaspeții sunt întâmpinați de Brâncuși, prin proiectarea imaginii acestuia. Iar pe doi pereți ai sălii sunt fotografii și informații biografice si diverse fotografii.

Aflăm că în 1929 își cumpără primul aparat de fotografiat. Și judecând după fotografiile lăsate, a fost într-adevăr un eveniment important.

De asemenea, în 1950 a cerut cetățenie franceză și a obținut-o în 1952.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Plimbare prin viața artistului

Trei-patru trepte te duc în sala unde te așteaptă lucrări de la Muzeul din Craiova – Cap de copil, Orgoliu. În expoziție sunt și lucrări din colecții personale.

• 

Rugăciune este una lucrările expuse, la care Brâncuși a lucrat doi ani. Ea fost realizată în anul 1910, ca parte a unui monument funerar, în memoria buzoianului Petre Stănescu, la comanda soţiei acestuia, Eliza Stănescu.

Mai departe, în următoarea sală sunt Sărutul, Cumințenia Pământului, două lucrări extrem de cunoscute.

• 

În fapt, aranjarea lucrărilor este o plimbare prin viața artistului.

• 

• 

• 

• 

Am ajuns acum în sala unde sunt operele Prometeu și Începutul lumii. dar și un ecran pe care sunt proiectate imagini din atelierul sculptorului de la Paris. Lizica Codreanu dansează în costumul creat de Brâncuși, special pentru ea.

• 

• 

• 

• 

În sală răsună muzica amicului lui Brâncuși, Erik Satie.

În această sală, a amicilor, aflăm legăturile cu câțiva oameni importanți în viața acestuia. Vedem cărți poștale trimise de Modigliani sau Tristan Tzara… De asemenea, sunt expuse cărți în care Brâncuși a făcut ilustrația, reviste în care îi erau dedicate pagini întregi, fotografii, etc.

• 

• 

• 

Urmează sala în care sunt expuse două lucrări. Peștele și Leda. M-a cucerit Leda cu strălucirea ei și felul în care urmărea privitorul, ca să nu-ți scape nimic.

• 

Ajungem în Sala muzelor, une au loc și performance-uri susținute de artiști străini, plecând de la operele din sală. De această dată Anne Teresa De Keersmaeker / Rosas.

• 

• 

Aici putem vedea Muza, Domnișoara Pogany și Danaida.

• 

• 

Alte trepe te duc la Pasărea în spațiu și Măiastra. Tot aici putem vedea extrase din ziarele vremii, când Brâncuși a dat în judecată SUA deoarece o lucrare a sa – Pasăre în spațiu- nu era recunoscută ca având valoare artistică.

Acasă

Iar apoi am ajuns acasă. Sala operelor de la Târgu Jiu. Aici sunt fotografii cu operele, dar și cu Brâncuși, precum și imagini de la Târgu Jiu proiectate pe ecran. Aceasta este ultima sală a expoziției.

Expoziția începe cu România, cu lucrări din România, și se termină tot cu lucrări din România, capodoperele din Târgu Jiu, inaugurate în 27 octombrie 1938.

• 

Numele românului Brâncuși și a țării lui, România, sunt astăzi pe buzele a mii de oameni din Belgia și din împrejurimi.