Constantin Brâncuși 144. De ce trebuie să veniți la Târgu Jiu

Incepe Arte Mici.
A început „Arte Mici”: „Pentru o zi, copilăria se desenează la Motru …”
7 februarie 2020
Brâncuși și un record mondial. Poarta Sărutului de la Târgu Jiu, cel mai mare monument al sărutului
3 martie 2020

Constantin Brâncuși 144. De ce trebuie să veniți la Târgu Jiu

Astăzi, la #144deanicuBrâncuși, aș spune atât: Încercați să vedeți operele cu ochii voștri. Din 1938, orașul Târgu Jiu a devenit special pentru că aici sunt operele absolut fabuloase ale lui Brâncuși: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit. Însă în jurul sculptorului și al operele, în toți acești ani s-au născut destule controverse.

Brâncuși este născut în 1876, fiind discuții inclusiv pe data de naștere, apărând în unele cărți ziua de 21 februarie, la Hobița, în Gorj. Pe 19 februarie este sărbătorită Ziua Națională Brâncuși.

El este numit sculptorul universal, părintele sculpturii moderne, artistul misterios, înțeleptul, artistul francez Brancuzi, sau este artistul pe care, scriu unii autori, România l-a refuzat. Și de atunci tot încercăm să refacem această relație.

Rezultatul unui atelier Brancusi, la BOZAR

Ne descurcăm bine? Facem destul?

Ca să iubești și să apreciezi operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu nu este nevoie să citești toate cărțile apărute. Nu este nevoie să ai cunoștințe de sculptură. Lasați deoparte poveștile romanțate despre Brâncuși.

Dacă ajungi la operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu ia-ți puțin timp să le privești și ai propria versiune a acestei întâlniri. E decizia ta ce vezi; ochi sau sărut, ladă de zestre sau o horă, poate vezi clepsidre sau masa strămoșească, ori simboluri românești sau nu, un stâlp de casă sau un șurub…

Ultima carte citită, despre Brâncuși, Brâncuși- o viață veșnică, un studiu realizat de artista Alexandra Croitoru, m-a zdruncinat puțin.

De ce? În acest studiu, Alexandra Croitoru spune că: Din 1926 până în prezent, numărul cugetărilor a crescut de la cele 13 inițiale, la 120 în Pravila lui Brâncuși alcătuită de Petre Pandrea, 254 în volumul lui Zărnescu, 274 în cel al lui Ștefan Stănculescu, 550 în cel al Soranei Georgescu-Gorjan. Mai trebuie menționat că acest studiu este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Chiar lăsând la o parte acest studiu privind naționalizarea lui Brâncuși, este evident că s-a exagerat mult și au fost construite adevărate legende despre sculptor, astfel că am decis să nu mai folosesc paragrafe din cărți, despre Brâncuși. Pentru că nu vreau să mă întreb dacă totul este dovedit sau nu.

Până la urmă, scopul Gorjenii lui Brâncuși este și să aducem cât mai multă lume la operele lui din Târgu Jiu.

Îmi doresc să pun aici mai degrabă mărturisiri ale oamenilor care au văzut operele. Despre cum le-au văzut ei, oameni simpli!

Veniți să vedeți operele, vorbiți despre ele!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *