Marcel Jinca, gorjeanul studiat la orele de Astronomie

Scrisoare inedită din 1957: Unde voia Brâncuși să construiască o nouă Coloană Infinită
27 octombrie 2018
Marea Unire din fiecare zi și trecerea în următorii 100 de ani
1 decembrie 2018

Marcel Jinca, gorjeanul studiat la orele de Astronomie

O știre de acum 36 de ani de la Televiziunea Publică l-a făcut pe gorjeanul Marcel Jinca  să meargă la bibliotecă și să solicite cărți despre astronomie. Așa a început pasiunea acestuia, care astăzi este și mai puternică. Ba chiar s-a transformat într-o misiune, aceea de a le deschide și copiilor și adulților ochii pentru a observa Cerul. Marcel Jinca locuiește în Bumbești Jiu, este coordonator al Astroclubului SARM-Gorj, filială a SOCIETĂȚII ASTRONOMICE ROMÂNE DE METEORI, este supraveghetor la liceul din localitate, iar în timpul liber face observații alături de elevii din mai multe licee din Gorj. Și-a dorit să devină profesor de geografie, nu a reușit acest lucru, dar cumva a devenit profesor amator de astronomie :). A scris cărți despre astronomie, una devenind carte de studiu la școală, și a înființat un club de astronomie la Bumbești Jiu. Anul acesta a organizat prima tabără de astronomie la Bumbești Jiu.

Toate acestea reprezintă astăzi o performanță, pentru că acum zeci de ani își construia singur prima lunetă din lentile de ochelari, cu care a privit Cerul. Povestea lui, în rândurile care urmează.

Dacă știi ce-ți place să faci, din toată inima, drumul este mai simplu. Este cazul lui Marcel Jinca, preocuparea sa fiind să le stârnească tinerilor interesul pentru Soare, Lună, constelații, etc. Și reușește! Știați că Luna se vede și ziua, nu doar noaptea, îi întreabă Marcel Jinca pe elevi și așa începe totul! Am mai aflat că suntem mai aproape de Soare iarna, decât vara, așa cum am putea crede, și că Luna  se depărtează anual cu 3 cm de Pământ, ceea ce va face ca în milioane de ani ziua să fie mai lungă.

Însă pentru Marcel Jinca (50), astronomia este mai mult decât o pasiune, dat fiind că a publicat deja trei cărți, una dintre ele fiind pe băncile elevilor din liceele din țară, acolo unde Astronomia este materie opțională.

Da, Marcel Jinca din Bumbești Jiu este studiat la școală!

Deocamdată, la Bumbești Jiu este doar opțiunea elevilor de a învăța despre astronomie în timpul liber. Din când în când, Marcel Jinca scoate telescopul Astroclubului SARM-Gorj în curtea școlii și le arată elevilor Cerul. A primit sprijinul conducerii liceului, care a înțeles că elevii au nevoie de experiențe, iar aceasta este una interesantă. “Sunt domenii care nu sunt studiate la nivel de școală, dar elevii vor să știe mai mult. Domnul Marcel Jinca le-a stârnit curiozități din acest domeniu. Ceea ce am plănuit să facem este ca în timpul orelor de dirigenție să fie invitat și să le prezinte elevilor câteva lucruri specifice, dar și la orele de Științe unde se pot aborda teme și cu acest specific”, a explicat directoarea Colegiului Mihai Viteazul din Bumbești Jiu, Elena Cârlea.

Foto: Marcel Jinca, Alex Moțăscu, Elena Cârlea

Totodată, această inițiativă are și sprijinul primarului din Bumbești Jiu, Constantin Bobaru, declară directorul liceului. Anul acesta a avut loc Tabăra de astronomie inițiată de Astroclubul SARM-Gorj, la Casa de Cultură din Bumbești Jiu, punând acest orășel din Gorj pe harta locurilor care dezvoltă acest domeniu.

Tabără de astronomie la Bumbești Jiu, județul Gorj

Pasiunea sa este răspândită și în restul județului. Au fost încheiate parteneriate cu școli din Târgu Jiu, unde Marcel Jinca merge cu telescopul pentru a face observații împreună cu elevii. Zilele trecute a fost la Colegiul Economic “Virgil Madgearu” din Târgu Jiu.

Marcel Jinca este conectat la site-uri și forumuri de specialitate, urmărește tot ce ține de acest domeniu, este apreciat și recunoscut printre amatorii de astronomie și visează să aibă la Bumbești Jiu un observator astronomic.

La liceul din Bumbești Jiu este un elev care îi calcă pe urme profesorului său de astronomie. Alexandru Moțăscu este în clasa a X-a. Pasiunea pentru astronomie a început înainte să-l cunoască pe Marcel Jinca. A cumpărat un microscop de care avea nevoie la școală și a primit bonus un telescop. “Am început să văd lucruri interesante”, spune Alex. Apoi a mers împreună cu Marcel Jinca la evenimente dedicate astronomiei, precum Festivalul International de Astronomie ASTRO-FEST 2018, Târgoviște organizat de SOCIETATEA ASTRONOMICA ROMANA DE METEORI, unde a cunoscut oameni interesanți care l-au convins să continue să observe Cerul. Între timp și-a cumpărat un telescop mai bun. “Este singura știință prin care un amator poate descoperi chestii noi, interesante”, explică Alex.

Metode prin care Marcel Jinca încearcă să se facă mai bine înțeles

Totul a pornit de la un….OZN

 

Din când în când, ei stabilesc, prin intermediul Facebook, întâlnire la stadion, unde vin zeci de oameni. Și Alex, și Marcel Jinca aduc telescoapele și rămân pe stadion câteva ore, observând Luna, stelele sau planetele.

Gorjenii lui Brâncuși: Cum a început această aventură cu astronomia?

Marcel Jinca: În 1982 pe cerul Europei au apărut niște OZN-uri și au apărut știri la Televiziunea Publică. Din dorința de a afla mai multe despre omuleții verzi, dar neștiind că nu au nicio legătură cu astronomia, a doua zi m-am dus la bibliotecă și am cerut cărți de astronomie. M-am întors acasă cu trei cărți de astronomie, am deschis cărțile și am constatat că nu era nici un OZN. Citeam despre planete, comete, stele, galaxii… Chiar dacă nu am aflat atunci ce este cu OZN-ul, totuși am fost curios. Ce sunt astea? Ce e planeta, ce sunt stelele, și am început să iau notițe… Și uite așa am prins pasiunea pentru astronomie.

Apoi, treptat mi-am construit și o mică lunetă. În acele timpuri, din lentile de ochelari. Atunci am aflat că stelele au mai multe culori, am văzut relieful de pe Lună, am văzut sateliții lui Jupiter. Aveam o lunetă de un metru, mai tare ca Galileo Galilei (n.r. râde). Ce vedeam prin cărți aia încercam să observ și eu, atât cât îmi permitea instrumentul. Primul meu concediu de odihnă l-am petrecut la Planetariul din Bacău unde l-am cunoscut pe Matei Alexescu, unul din ei mai mari popularizatori ai astronomiei. Scrisese o carte cu calcule matematice, cum calculezi eclipsele, cometele și atunci am prins drag de calcule. Dumnealui m-a recomandat altor astronomi amatori din țară. În 1990 am fost invitat la Arad, ce fericit eram, la a doua sesiune a astronomilor amatori din România.

Acolo mi-au oferit cărți despre cum să-mi fac telescop și o schiță. Și iar am început, cu calcule, lipit, tuburi, șuruburi, oglindă. Mi-am făcut primul meu telescop.

Gorjenii lui Brâncuși: Cât v-a luat să-l construiți?

Marcel Jinca: Câteva zile.

Gorjenii lui Brâncuși: Îmi imaginez că nu ați mai făcut altceva în perioada aia.

Marcel Jinca: Nu. Entuziasmul era prea mare ca să mă opresc. Toată casa era un șantier. Atunci am trecut la un alt nivel. Telescopul era mult mai mare, față de acea lunețică pe care am avut-o. Am început și eu să scriu în stânga și dreapta, să spun ce văd, cum văd, să întreb.

Apoi am fost invitat la Institutul Astronomic al Academiei Române, unde era cel mai mare telescop din  România. Alte palpitații. Atunci a mers cu mine și soția mea, Aurelia. Acolo am cunoscut profesioniști, cărora le-am spus despre pasiunea mea despre calcul și mi-au pus la dispoziție date care să mă ajute în calculele mele.

Gorjenii lui Brâncuși: Cum a început activitatea publicistică? Nu este una de neluat în seamă și care vă îndepărtează puțin de un amator..

Marcel Jinca: În 2011 am scris prima carte, de astronomie practică și teoretică în care am dat răspunsuri la întrebări pe care le-am avut și eu la început. Cu ce m-am confruntat eu când am început să cercetez, când voiam să aflu ceva, să descopăr ceva, de ce nu cade luna, care este înălțimea unui munte pe Lună, de ce sunt eclipse parțiale și totale, când au loc eclipsele, cum să privești la soare, cum se fac observațiile.

Gorjenii lui Brâncuși: Și care este cel mai mare munte de pe lună?

Marcel Jinca: Variază de la câțiva metri până la 6 kilometri, cel mai mare munte pe Lună.

Gorjenii lui Brâncuși: Am înțeles. Să continuăm cu cărțile pe care le-ați scris.

Marcel Jinca: Apoi, trei ani mai târziu, 2014, am publicat Stele și constelații, o carte pe care am pus-o la dispoziția vânătorilor de cer profund, acele obiecte care se văd cu telescoape foarte mari.

În 2017 am dezvoltat o nouă carte, are 300 pagini, plină cu informații, un manual de astronomie. O carte realizată împreună cu soția mea, dar ajutat și de alți profesori. Am păstrat structura manualului de astronomie și am modelat această carte încât să fie utilă elevilor. Profesorii care au luat cartea mi-au spus că este potrivită inclusiv pentru facultate. A fost bine primită de profesorii în județele unde Astronomia e materie opțională.

Gorjenii lui Brâncuși: Așadar, Marcel Jinca este studiat la școală.

Marcel Jinca: Da. Asta-i cea mai mare bucurie.

Gorjenii lui Brâncuși: Dar ce ați observat prima dată?

Marcel Jinca: Luna. Luna oferă în fiecare zi alt peisaj. Dar sunt o mulțime de obiecte extrem de interesante. Galaxiile la fel au o multitudine de forme.

Gorjenii lui Brâncuși: Ați publicat o nouă carte în care ați cuprins evenimentele care se întâmplă pe cer în 2019. Se întâmplă în fiecare zi câte ceva pe cer?

Marcel Jinca: Nu, nu sunt în fiecare zi fenomene interesante, care să captiveze privitorul. Dar spre finalul anului revine o cometă care va fi foarte strălucitoare, vizibilă cu ochiul liber. Sunt interesante eclipsele. Luna este iarăși interesantă. Oamenii nu își dau seama că prin tubul acesta pot vedea pe Lună cratere, albii de lavă, munți sau inelele planetelor. Sunt niște senzații…. Dacă îi mai spui că Saturn e la 1, 3 miliarde de km…

Gorjenii lui Brâncuși: E interesant să privești Cerul și ziua sau doar seara?

Marcel Jinca: Ziua e interesant doar dacă pe Soare sunt pete solare- erupții de la suprafața Soarelui –  și dacă cerul e foarte curat poți vedea Luna în timpul zilei. Toți trăiesc cu impresia că luna se vede numai noaptea.

Gorjenii lui Brâncuși: Și nu este așa?

Marcel Jinca: Nu. Se vede și ziua dacă știi unde să te uiți. Nu numai cu telescopul, ci și cu ochiul  liber. Dimineata cu puțin timp înainte ca Soarele să răsară și se poate vedea până după amiază, Luna apunând înaintea astrului zilei. La fel cum Luna poate fi văzută răsarind înainte de prânz și rămâne vizibilă seara, după apusul Soarelui.

Marcel Jinca și soția sa

Gorjenii lui Brâncuși: Ați împrăștiat această pasiune și în familie. Soția semnează alături de dvs cărțile.

Marcel Jinca: Soția mea a prins microbul dat fiind faptul că erau momente în care trebuia să împart munca de redactare. În cartea din 2014, Stele și Constelații, a fost nevoie de prelucrarea a sute de fotografii și am avut nevoie de ajutorul soției. Intrând în contact cu atâtea imagini i-au rămas în cap. Ulterior am fost recompensați cu plachete și un mic premiu, eu pentru activitatea  publicistică și soția pentru activități în cadrul Astroclubului SARM Gorj, filiala Bumbești Jiu.

Gorjenii lui Brâncuși: Dar copiii?

Marcel Jinca: Nu, au cu totul alte pasiuni. Am doi băieți, dar niciunul nu este pasionat. Sunt familiarizați, dar nu sunt interesați. Interacționează cu telescopul doar când mă ajută să car echipamentele pentru că sunt grele.

Gorjenii lui Brâncuși: Faceți observații în fiecare seară?

Marcel Jinca: Cum am și eu timp. De când lucrez la colegiu e mai greu cu deplasarea în afara liceului.

Observații în curtea liceului

Își dorește un Observator astronomic la Bumbești Jiu

 

Gorjenii lui Brâncuși: Ați scris cărți, participați la evenimente pe acest subiect, ați deschis în Sadu un club de astronomie, sunteți conectat la informații din acest domeniu. Este deja mai mult decât o pasiune, pentru care în fiecare zi faceți ceva. Ați trecut la nivelul la care cercetați, căutați ceva?

Marcel Jinca: Nu, ca să trec la acest nivel e nevoie de resurse. Poate cu timpul, pentru că acum nu sunt resurse. Pentru cercetare ar trebui să am un observator astronomic, o clădire mică de 2×2 și să fie dotat cu echipamentele necesare pentru cercetare. Această întrebare mă face să-mi aduc aminte de o întâmplare de la  începutul anilor 90, atunci chiar am observat un asteroid, i-am notat pozițiile pe cer și i-am determinat parametrii orbitei. Rezultatele pe care le-am obținut le-am trimis la Observatorul astronomic. Era atunci dl Gheorghe Bocșa acolo și mi-a trimis înapoi rezultatele mele și o copie dintr-o publicație rusească, ca să mă bucur și eu pentru că rezultatele mele au fost foarte aproape. A fost o mare bucurie pentru mine să văd că erau diferențe foarte mici între mine, un amator, și un institut dotat cu tot ce trebuie.

Gorjenii lui Brâncuși: Îmi dau seama că vreți să știți mai mult. Aveți un plan să faceți să se întâmple acest lucru?

Marcel Jinca: Dacă cu timpul autoritățile locale o să ne sprijine în realizarea micului observator astronomic atunci acel observator poate intra într-o filieră a observatoarelor unde se face cercetare. Cercetarea în astronomie se poate face și pe cale vizuală. Un observator îmi poate solicita să urmăresc mișcarea unui asteroid, iar datele  sunt prelucrate în alte observatoare.

Gorjenii lui Brâncuși: Ce vă împiedică? Este vorba de lipsa banilor, este scump?

Marcel Jinca: Nu am făcut încă o evaluare. Cred că e vorba de câteva mii de lei, circa 20 de mii de lei. Noi avem deja o clădire, dar trebuie modificată și avem nevoie de instrumente.

Gorjenii lui Brâncuși: În ce credeți, în Big Bang sau Creația în 6 zile?

Marcel Jinca: Big Bang. Sigur. Am încercat să cred. Până într-a noua sau a zecea, când în interiorul meu, în lupta dintre divinitate și materialism, cel din urmă a învins.

Gorjenii lui Brâncuși: Îmi dau seama că vi s-au aliniat planetele din punct de vedere personal. Dacă pot să mă exprim așa.

Marcel Jinca: S-ar putea spune și așa. Faptul că am această slujbă de la colegiu îmi permite să fiu mai aproape de elevi, iubesc copiii și cumva reușesc să le dau de lucru. Încerc să-i atrag cu ceva. Și aș putea să exemplific cu o întâmplare petrecută înainte cu câteva săptămâni să dau cartea Efemeride 2019 la tipar. Au venit niște copii la mine în cameră pentru că observaseră că sunt ocupat, că nu le-am mai dat atenția cu care erau obișnuiți. Și aveam hârtii pe lângă mine, tabele… și le-am spus la ce lucrez. Vrem vă ajutăm, mi-au spus. Le-am explicat cum să calculeze, să-mi facă niște tabele, nu exista posibilitatea să fie erori pentru că erau formule prestabilite, și pentru că m-au ajutat i-am nominalizat în colectivul de redacție. Numele lor apare în carte și au fost foarte fericiți! Au nevoie să crezi în ei. Și eu cred în ei! Îmi place foarte mult să lucrez aici, să fiu aproape de copii.

Gorjenii lui Brâncuși: Care sunt planurile de viitor?

Marcel Jinca: Vreau să mai scriu o carte, dar de data asta o să încerc să scriu o carte pentru copii. Un fel de abecedarul cosmosului, cu multe imagini și explicații pe înțelesul lor.

Începuturi. Arad. 1990

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *