Începem o rubrică lunară de prezentare a unor lucrări pe care le puteți vedea la Muzeul de Artă Târgu Jiu.
Muzeul are inclusiv lucrări din secolul al XVII-lea, însă astăzi ne oprim la Constantin Blendea, artist contemporan, un gorjean născut în comuna lui Constantin Brâncuși – Peștișani. În lume, ia românească a devenit celebră datorită lucrării lui Henri Matisse – La blouse roumaine (1940), dar și Ecou ancestral, lucrarea gorjeanului Constantin Blendea, este un omagiu adus portului românesc.
Constantin Blendea a susţinut
întotdeauna „păstrarea a ceea ce timpul a conservat”.
Astăzi am ales lucrări ale lui Constantin Blendea, pe care le puteți vedea la muzeu și cu ajutorul cărora puteți afla câte ceva despre artiștii Gorjului. El este cunoscut ca fiind un subtil interpret de forme şi un rafinat colorist, dar trebuie să vă convingeți singuri.
Sunt câteva lucrări care prezintă într-un fel simplu, dar în același timp extrem de puternic simbolurile românești, precum costumele tradiționale. Ecou acestral, dar și Țărănci sunt astfel de lucrări. Constantin Blendea nu lasă loc de interpretări, are un mesaj direct, centrat de această dată pe celebrul costum popular românesc.
În alte lucrări, acesta transmite un mesaj important însă fără a se folosi de foarte multe elemente. Un exemplu este lucrarea Zbor. Ne- aduce aminte și de un aforism al lui Brâncuși, sculptorul explicând astfel o operă a sa: Eu nu creez păsări, ci zboruri!
Ultima expoziţie publică a marelui artist a avut loc în luna mai 2011, la Târgovişte, în cadrul Complexului Naţional Muzeal “Curtea Domnească”, cu titlul: Constantin Blendea – Retrospectivă pictură– desen. Dorinţa acestuia, afirmă apropiații, era ca această expoziţie retrospectivă să ajungă şi la Târgu Jiu. Un an mai târziu, Constantin Blendea a murit.
A mai trecut un an, iar în decembrie 2013 expoziția a avut loc la Târgu Jiu, aşa cum şi-a dorit artistul.
Biografie: Constantin Blendea s-a născut pe 2 martie 1929, în satul Gureni, comuna Peştişani, judeţul Gorj și a decedat în anul 2012. El a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţiile Pictură şi Artă monumentală, iar debutul s-a produs în 1954 la o expoziţie studenţească.
Ulterior, el a participat la expoziţii de grup în ţară şi în străinătate.
În 1957, anul în care Brâncuși pleca, el a fost prezent la 18 selecţii româneşti de anvergură, în Europa, Asia, SUA, Canada, America de Sud.
Totodată, el este autorul restaurării picturii Bisericii de la Valea Voievozilor, Dâmboviţa; Paraclisul Bolniţei de la Cozia; Biserica fostei mănăstiri Humor. Timp de peste trei decenii a susţinut o neîntreruptă activitate didactică, fiind asistent, lector, conferenţiar, profesor universitar şi decan la Academia de Arte din Bucureşti. De asemenea, s-a impus ca monumentalist, prin mozaicurile realizate la Eforie Nord, Constanţa, (Spitalul Municipal) şi Târgovişte (cu o lucrare de mari dimensiuni pentru faţada Casei Tehnicii şi Ştiinţei), prin fresca de la Bucureşti (Policlinica Vitan) şi tapiseria monumentală „Oamenii Pământului”, realizată în colaborare cu Maria Mihalache Blendea (Muzeul de Artă Buzău).
A fost distins cu două medalii de argint la expoziţii internaţionale dedicate tineretului. De asemeea, i s-a decernat premiul doi pentru pictură al UAP, în 1968. Diploma de Onoare a Qvadrenalei de Artă Decorativă de la Erfurt (1979), premiul I pentru pictură la Salonul Internaţional de Artă, Quissac (Franţa), premiul pentru artă monumentală al UAP (1980), premiul Caravaggio (Roma 1983), premiul Ion Andreescu – conferit de Academia Română în 1988, apoi Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler, pentru activitatea profesională în domeniul monumentelor istorice.
Muzeul este deschis de marți până duminică, de la 9 la 17, iar prețul biletului este 5 lei.
Dacă nu sunteți din Târgu Jiu, trebuie să știți că Muzeul de Artă se află chiar în Parcul Central unde sunt găzduite operele lui Constantin Brâncuși- Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit.