Rodica Popescu-Racotă era o artistă foarte cunoscută în urmă cu zeci de ani, dar astăzi despre ea se știe doar că și-a donat toată opera Muzeului de Artă din Târgu Jiu. Dorina Cioplea-Văduva, muzeograf al Muzeului de Artă din Târgu Jiu, a declarat că peste 100 de opere și fotografii au fost donate instituției, de către mama artistei, care îi înfăptuia dorința. A ales să doneze operele Gorjului pentru că aici s-a născut sculptorul Constantin Brâncuși, pe care-l admira. Muzeul de artă din Târgu Jiu a fost înființat în 1984, iar operele sale au fost donate muzeului din Gorj în 1986 și 1993. Aproape toată moștenirea artistei se află la Muzeul de Artă din Târgu Jiu. Haideți la muzeu!

În 1986, mama artistei a donat Muzeului Judeţean Gorj 68 de lucrări, câteva luni mai târziu, la începutul lui 1987, şase fotografii din care patru sunt cu artista iar celelalte două cu părinţii săi, iar în 1993 doamna Popescu a donat alte 39 de lucrări. Interesant este că într-una dintre fotografii se află tânăra Rodica Popescu în faţa uneia dintre lucrările sale impresionante, atât prin dimensiuni cât şi prin realizare, lucrare care se află în expoziţia permanentă a Muzeului de Artă din Târgu Jiu. Este vorba despre pictura pe pânză „În faţa viciului”.

Poate că artista Rodica Popescu-Racotă (12 aprilie 1932, București- 31 mai 1967, București) își imagina Târgu Jiul lui Brâncuși un orășel care va înflori din punct de vedere cultural. Un orășel viu, în care arta va fi apreciată și descoperită, și cel mai bun loc în care să îşi lase moștenirea. Rodica Popescu-Racotă a iubit arta lui Brâncuși. Muzeul de Artă deține zeci de lucrări ale artistei, donate de mama ei, la dorința Rodicăi Popescu. Lucrările acesteia sunt realizate în tehnici diferite, de la pictură pe pânză, desene şi schiţe, precum şi lucrări în lemn, de la sculpturi şi până la lucrări parietale, în relief, unele dintre ele având şi intervenţii de culoare.

Lucrările ei te întâmpină la muzeu

Lucrări ale ei sunt la Muzeul Național de Artă al României. Rodica Popescu a fost pictoriță și sculptoriță. Artista a murit de cancer, la numai 35 de ani. 

Sunt de acord cu afirmația potrivit căreia posteritatea se construiește în prezent, iar despre Rodica Popescu-Racotă sunt extrem de puține informații, cel puțin în mediul online, iar creația acesteia trebuie să fie (re)descoperită.

În 2012 a fost publicat, la Editura Academiei Române, Dicționarul Sculptorilor din România secolele XIX–XX, coordonator Ioana Vlasiu, unde apar câteva rânduri și despre Rodica Popescu-Racotă: “POPESCU-RACOTĂ Rodica, 1932–1967. Studii: 1950–1955, IAP Bucureşti. Pictoriţă ca formaţie, Rodica Popescu-Racotă a lăsat o serie de lucrări de artă monumentală. Din anii 1960 datează o serie de reliefuri în lemn policrom, de mari dimensiuni, la graniţa dintre pictură şi sculptură, cu remarcabile valenţe decorative”.

• 

• 

• 

• 

Sala de la intrarea în Muzeul de Artă Târgu Jiu găzduiește opere ale acesteia, de pictură şi sculptură în lemn.

• 

• 

• 

• 

Singurele referiri la artistă și arta sa sunt tot din 2012, când lucrări ale artistei au făcut parte din expoziția “Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn. 1918–1999“. Curatorul expoziției a fost Ana Zoe Pop, specialist în cadrul Secţiei de Artă Românească Modernă, pe care am întrebat-o dacă știe detalii despre artista a cărei lucrări a ales să le integreze în expoziția de mare anvergură. Mi-a răspuns că nu știe nimic despre Rodica Popescu-Racotă, dar i-au plăcut mult lucrările sale.

BIOGRAFIE:

1950 – 1955 – Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, clasa profesorului Alexandru Ciucurencu, Bucureşti, România.

Expoziţii personale:

1963 – Expoziţie cu lucrări de artă monumental-decorativă (împreună cu Zoe Băicoianu şi Dan Parocescu), Galeriile Fondului Plastic, Bd. Nicolae Bălcescu, Bucureşti, România;

1966 – Expoziţia personală, Galeriile Fondului Plastic, Bd. Magheru, Bucureşti, România;

1974 – Expoziţie retrospectivă, Ateneul Român, Bucureşti.

 
Expoziţii de grup:

1955 – 1965 – Participă la cele mai importante saloane municipale şi expoziţii de stat;

2012 – Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn. 1918-1999, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, România (expoziție însoțită de catalog realizat de Ana Zoe Pop și Ioana Vlasiu). Expozitia a fost formată din 75 de piese de sculptura in lemn din patrimoniul Galeriei Nationale a MNAR, create in perioada 1918 – 1999 de 22 de artisti: Hans Mattis-Teutsch, Milita Petrascu, Borgo Prund, Romul Ladea, Szervátiusz Eugen, Ion Vlasiu, Vida Geza, Constantin Aramescu, Kós András, Balogh Peter, Naum Corcescu, Ovidiu Maitec, Gabriela Manole Adoc, Ion Alin Gheorghiu, Mircea Stefanescu, Alexandru Gheorghita, Gheorghe Iliescu-Calinesti, Rodica Popescu-Racotă, George Apostu, Laurentiu Mihail, Constantin Popovici, Adrian Popovici.

Lucrări:
1964 – realizează vitralii pentru sediul O.N.T., București, România; lucrare monumentală realizată împreună cu Dan Parocescu, Hotel „Aro”, Brașov, România; vitralii, între care și pentru sediul Întreprinderii Simca din Franța și pentru sediile O.N.T. de la Londra și Paris;
1965 – creează o suită de reliefuri în lemn policrom, folosite ulterior în expoziția personală din 1966.

Lucrări în colecții publice:

Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, România;

Muzeul Județean Gorj, România.